Lume…lume…si iar lume…
Probabil ca asa suna o chemare la targ odinioara.
Dar acum, in 2010 altfel se face.
Mirela Grindean, organizatorul târgului “Târguţu’ vintage”, editia a VIII-a, cea de Mos Nicolae a uzat de mijloacele mass-media, facebook, blogosfera, afise publicitare pentru ca iubitorii de handmade si vintage, din Cluj si nu numai, sa-si dea intalnire in 4 si 5 Decembrie la Casa Matei chiar in centrul orasului.
Si am stabilit: 4-5 Decembrie echipa Dodo se prezinta la targ in calitate de expozant handmade.
L-am asteptat cu nerabdare fiindca voiam sa cunosc fetele de pe CDB. Cu Lavinia, LaVeeBijoux, partenera mea de targ am discutat toate detaliile premergatoare evenimentului dar si multe altele asa…ca-ntre fete…Stiam ca o voi intalni si pe Maria, Maria.Handwork si speram sa mai intalnesc si alti cunoscuti din aceasta lume handmade.
Am ajuns cu o oarecare intarziere, in parte datorata drumului, dar si unor aranjamente facute pentru micutul nostru. Ghidati de prietenul Laviniei, Dani am gasit cu usurinta locatia.
Am intrat in cladirea remarcabila, fiind in posesia Universitatii de Arte si Design.. si inca din hol, vazand sculpturile, zidurile vechi, curtea interioara, toata mustind de istorie.. locatia mi-a mers cu siguranta la inima.
Am urcat treptele si chiar l-a intrare, instinctiv, am recunoscut-o pe Maria cea cu ochii verzi si gene incredibil de lungi..
Am simtit ca parca ne cunoastem de cand lumea, lucru de altfel remarcat si de sotul meu care atunci o cunoscuse.
Apoi am privit standul ei care era in stadiu de finisari: profesional aranjat, bijuteriile diverse, pline de culoare si bun gust, tronau pe busturi de prezentare si totul era perfect, un model pentru oricine.
Ne-a indrumat spre cea de-a doua sala, mult mai calda ca prima, unde deja erau prezente multe standuri cu articole vintage.
Central, chiar in fata catedrei era Lavinia…blonda, tanara, supla si prea linistita, insotita de prietenul ei Dani isi aranjau standul..
Am privit incaperea si nu puteai sa nu-i remarci frumusetea, tavanul din lemn cu grinzi evidente, arcadele prezente in ziduri, frumoasa soba de teracota…ma simteam cumva intr-un loc familiar.
Printre povesti, ne-am despachetat lucrurile, si am inceput sa le asezam.
Recunosc ca aceasta etapa nu-mi place, fiind nevoie de migala, rabdare… si auzeam deseori .. ‘’cum le asezi?’’ sau ‘’ nu vezi ca sunt strambe? ‘’…iar cand am auzit ‘’lasa-ma pe mine’’ m-am relaxat, pentru ca cealalta identitate Dodo, cea masculina, meticuloasa, a intrat in actiune ocupandu-se de stand..
Oricum panoul nostru arata ca bradul de Craciun…plin cu de toate..atipic ( ca noi ) incepand din culoarea materialului ales pentru fundal.
Nu stiu daca sunt credibila, dar am strabatut micul nostru burg medieval, in lung si-n lat, pentru a gasi un material fara imprimeuri.. in tonuri inchise, maro sau negru, pentru a asigura produselor un contrast corespunzator.
Poate voi avea mai mult succes.. gasind… data viitoare.
Pe rand, au inceput sa apara si vizitatorii, dar desi momentul era propice fiind in prag de Mos Nicolae, a fost mai mult decat vizibil faptul ca omul este mult mai circumspect cu cheltuirea banului propriu.
Si cred ca nu gresesc cand spun ca consumatorul de vintage si handmade este tentat sa aleaga prioritar vintage.
Dar pe fondul muzical din surdina lumea a intrat, s-a uitat, a ales si cumparat.
Atmosfera de « targut vintage » a fost intretinuta de unii colegi de la standurile vintage care schimbau costumatii care mai de care din alte timpuri…locuri…atragand privirile.
M-au amuzat teribil cautarile..scormonirile…febra cu care se cotrobaia in casetele alaturate standului meu pe care le-am umplut cu bijuterii de tot felul..si in cutia veche de vioara pe care am umplut-o cu umerase.
Cred ca data viitoare aduc o covata veche de facut paine, lunga, lata ( 1 m pe ½ m ) in care am sa-mi pun tot ceea ce detin…ce ziceti ??
In pauzele luate de langa stand am avut placerea de a ma intalni cu Elena Gheara si Luca fetele de pe Breslo pe care le cunoscusem in vara la Artboutique, am admirat bijuteriile inedite ale Mirunei ( Miruca ),
am cunoscut fetele de pe Breslo din spatele magazinelor Curcubeuldintine si Peacock Shop ( Anabelle pe Breslo ) dar am vazut-o si pe Maria modificand cu calm si precizie un colier pentru o clienta..
Personal am o dilema..sa cos sau sa fac bijuterii…Clujul imi indica cusutul..de saculeti, cizmulite..
Oricum simt ca am mai adaugat o caramida mica la zidul experientei.
Si uite asa targul se apropia de final, cel putin pentru noi care mai aveam un drum de intoarcere si spre ora planificata a plecarii am avut placerea s-o intalnesc pe Ana ( Kezimade )..care este de o finete remarcabila, ireala pentru lumea asta zbuciumata, care asculta cu atentie si vorbeste cu mult calm.
Tragand linie, Dodo este multumita, fiind atinse toate obiectivele vizate:
1. am cunoscut fetele de pe CDB,
le-am admirat bijuteriile, caneurile grozave ale Laviniei , margelele perfecte lucrate in fimo, eleganta desavarsita scrisa cu pietre, cristale si alte accesorii de catre Maria, formele unice si minunate lucrate in sarma de Miruna, am avut privilegiul sa vad o brosa lucrata de Kezimade si va asigur ca e speciala.
2.am mai bifat un targ frumos, cu tot ceea ce inseamna el, pregatire anterioara, aranjare stand, relationare cu clientii care subliniez este foarte importanta, un interviu in presa locala care n-a aparut si nu in ultimul rand perceptia oamenilor fata de munca ta…iti vezi catalogul de note in fata.. realizezi unde si cat mai ai de muncit pentru a fi competitiv.
3. mi-am intarit convingerea ca trecem printr-o etapa economica grea..este vizibila saracirea populatiei.
4. ne intalnim in aceeasi formula pe 18-19 Decembrie, la targul ”Autentic bazar”
Cam asta a fost in cuvinte “ Targutu’ vintage” perceput de Dodo.
Pentru a afla mai multe va rog sa ne vizitati pe forumul CDB:
Comentarii recente