Toate cele patru geme din titlu sunt distincte, dar au un singur punct comun: toate prezinta efectul de ochi-de-pisica (chatoyanta).
Datorita culorii si luciului specific, cuarturile chatoyante au primit aceasta denumire in 1876. Fermierii si taranii le foloseau ca talismane.
Sunt pietre translucide sau opace, au luciu matasos, duritate pe scara lui Mohs de 6-7.
Se imita cel mai adesea cu sticla.
Ochiul-de-pisica este o piatra neobisnuita. Poate avea diferite culori: verde-galbui, verde-gri, maro-galben si gri inchis, iar centrul ei este strabatut de o dunga pronuntata, care apare daorita incluziunilor de azbest, amfibol sau serpentin, avand forma unor fibre ondulate paralele. Pentru efectul de chatoyanta, piatra trebuie taiata si slefuita astfel incat fibrele sa fie paralele cu baza cabosonului. Acest cuart se gaseste la un pret foarte convenabil, in comparatie cu crisoberilul ochi de pisica.
Ochiul-de-pisica apare in Sri Lanka, India, Statele Unite, Mexic, Brazilia si Germania (muntii Fichtel).
Sinonim: Quartzkatzenauge.
Ochi-de-tigru este galben-maroniu, galben-auriu, brun-auriu, maro-roscat sau verzui pana la maro. Dungile maro-galbui ale ochiului-de-tigru se datoreaza petelor de oxid de fier.
A fost foarte apreciat in secolul al XIX-lea, era combinat in unele bijuterii chiar si cu diamante. Pretul lui a scazut dramatic dupa descoperirea uriaselor depozite din Africa de Sud.
Cele mai cunoscute rezerve de ochi-de-tigru si ochi-de-soim sunt in Africa de Sud, langa Griqualand, pe raul Orange, din Masivul Door. Materialul descoperit aici in 1876 apare in roca masiva, in straturi de mai multi centimetri de jasp dungat. Au fost descoperite in 1966 zacaminte si in California, cu incluziuni de tremolit. Ochiul-de-tigru mai este cunoscut si in Mexic si Australia desi de obicei acolo, datorita continutului de hematit si goethit, este denumit fier-de-tigru. Exploatari mai noi: China, India si Myanmar. Rusia si Ucraina produc si ele ochi-de-tigru cu hematit (regiunea Krivoi Rog).
Ochi-de-soim – se aseamana ca aspect cu ochiul-de-tigru, dar are o culoare mult mai inchisa, cenusie, albastruie pana la neagra sau gri-bleu, cu aspect matasos si cu irizatii ca penele de paun. Aceste pietre au un efect optic remarcabil, care se datoreaza inlocuirii de catre cuart a unor fibre de azbest albastre foarte dense. Datorita structurii fibroase a cuartului, suprafata pare ca sclipeste atunci cand piatra este intoarsa dintr-o parte in alta. Acest tip de cuart este taiat, de obicei, in forma de placute sau discuri, pentru a pune in evidenta efectul optic. Nu este un material scump.
Surse de ochi-de-soim: Austria. Cel mai adesea piatra prezinta incluziuni de riebeckit sau crossit. Culoarea reflecta stadiul de oxidare a fierului. Ochi-de-soim cu zone nealterate de riebeckit sau crossit (probabil mai valoros) provine din Mexic, Sri Lanka si Australia.
Sinonim: Falkenauge.
Ochi-de-taur
In urma tratamentului termic, constand din incalzirea si mentinerea ochiului de tigru la temperatura ridicata pentru un anumit timp, ochiul-de-tigru se transforma in ochi-de-taur – isi pastreaza toate calitatile, dar isi schimba culoarea – in loc de galben-auriu devine rosu-brun.
Despre cuarturile chatoyante se spune ca imbunatatesc vederea, calmeaza astmul si ca ii apara pe nativii din scorpion. Se descarca in apa si se reincarca pentru scurt timp la soare.
Surse:
Judith Crowe – Ghidul pietrelor preţioase
Corina Ionescu – Pietre preţioase, semipreţioase şi decorative. Dicţionar enciclopedic ilustrat
Rudolf Dud’a, Lubos Rejl – Pietre pretioase. Mica enciclopedie
Mircea-Dragomir Andrei, Heinz Karl – Pietre pretioase fine ornamentale, perle
Comentarii recente