Cyberpunk-ul a devenit un fenomen al mainstreamului, o cultura a noii lumi, luptand pentru o singura cauza: “Informatia, Libertatea de Exprimare, Liberul Arbitru”. Noua Era a fost denumita Cyberspace, un Ciber-spatiu pentru Cyberpunkeri si pentru toata comunitatea Cyber Underground. Legile dupa care se conduc Hecker-ii si alti Cyberpunkeri sunt exprimate liber si direct. Apar gandirea nihilista, schimbari bruste, trecerea de la o gandire secventiala la simultaneitate, de la gandirea analitica la cea sintetica.
Articol realizat de Mihaela ArtJokey. Partea intai o gasiti aici.
Cyberpunk-ul este astfel mai mult decat un gen stiintifico-fantastic (SF), este o miscare, este un fenomen de contracultura, dar mai mult decat atat este un gest anarhic, o reactie ce se bazeaza pe principiul de “inalta tehnologie si nivel de viata scazut” (“high tech and low life”), adica introducerea realitatii virtuale, a robotizarii umanului prin futurism, prin bioconservatorism, prin miniaturizare.
Cyberpunk-ul in literatura este urmarit ca act estetic ce reuneste un status al fiintei care se confrunta cu redefinirea coordonatelor sale esentiale: subiectivitate, timp, spatialitate.
William Gibson vine cu “Neuromantul”, prezentand pentru prima data termenul de “cyberspatiu” (cyberspace), un concept al cyberpunk-ului de a distruge linia dintre organic si artificial.
Gibson descrie in cartea sa de capatai, o lume postmoderna, distopica, un oras locuit de fiinte hibride, puse in miscare de anatomii “gata oricand sa primeasca un “upgrade” din partea chirurgiei”. Gibson afirmă :” Atunci când scriu despre tehnologie, scriu despre cum ne-a afectat deja vieţile”.
Aceasta lume a “Neuromantului” corespunde imaginarului cyberpunk classic, fiind si ea bantuita de hackeri.
In literatura, la fel ca si in filmele Cyberpunk este prezenta aceasta lume distopica, o lume a viitorului in care numai cel puternic supravietuieste, o lume in care exista marginalizati si proscrisi, calatori singuratici care se ascund underground, incercand sa isi creeze o alta viata acolo. Cyberpunk-ul se concentreaza asupra acestor “iubitori de libertate” ce se folosesc de ultratehnologie pentru a riposta sistemului controlat.
Schimbarile sociale in Cyberpunk reflecta o putere politica infranata de puterea economica, apoi o trecere de la economia bazata pe produse la economia bazata pe informatii.
Cyberpunk inseamna si schimbari sociale, o trecere de la comunitati locale la comunitati virtuale, de la permanenta la tranzienta, dar si de la delicventa la ilegalism.
Cultura a “delirului” (Paul Virilio), forma revolutionara a artei de a răspunde tehnologiei, dedicată destrămării oricarui liant ce semnalează realitatea drept consens, cyberpunk-ul devine o manieră de blocaj in faţa controlului in masa.
Cyberpunk-ul este produsul unei stari de spirit, este lumea insasi devenita SF, o realitate definita electronic, care puncteaza un traseu in care natura devine cultura si cultura in cele din urma se transforma in sistem semiotic imanent. Noua modalitate de formatare a lumii intens digitalizate, este acest sistem al Realitatii Virtuale.
In cartile “Fundatia” lui Isaac Asimov sau “Dune” a lui Frank Herbert se regasesc aceste elemente galactice, megacorporatiile, inteligenta artificiala, toate creand o atmosfera post-industriala cu acea nuanta de classic a filmelor “noir”, scriitorii folosind tehnici desprinse si din fictiunile cu detectivi.
Am vazut cum Cyberpunk a influentat literatura postmoderna, prin science fiction, vom gasi apoi influente si in arta grafica, cinematografie, anime, muzica si moda.
Astfel, Billy Idol si-a lansat prin 1993 albumul intitulat chiar “Cyberpunk” schitat intre literatura Cyberpunk dar si cea Cyberdelica. Doi ani mai tarziu, David Bowie ne-a incantat cu albumul conceptual, alimentat narativ din belsug – Outside.
Stilul Cyber apare si in benzile desenate japoneze, cea mai cunoscuta fiind “Ghost in the Shell”, un amalgam de cyborgi, o eroina luptatoare, inteligenta artificiala si multe alte elemente cyberpunk.
Bibliografie:
* T. Jordan – “The culture and politics of cyberspace and the Internet”
* Bruce Bethke – “Cyberpunk” – http://www.brucebethke.com/
* William Gibson – “Neuromantul”/”Count Zero”/”Virtual Light”
* Ion Manolescu – “Cum “gandim” ceea ce vedem. O abordare cognitivista”
*Steven Pinker – “How the mind works”
* William Gibson&Bruce Sterling – “The Difference Engine”
Pingback: Cyberpunk – Partea a II a - Ziarul toateBlogurile.ro